• Iunie - August 2003


  •   
  • FileName: Sem_JuneAug_2003.pdf [preview-online]
    • Abstract: dintre s]rb]toarea \"nvierii Domnului Isus \\i aceea a pogor`rii Sf`ntului Duh, perioad] \'n ... rug]ciune, a\\tept`nd s] fie umplu[i cu putere de sus pentru evanghelizarea lumii. ...

Download the ebook

Iunie - August 2003
"ntre 30 \i 31 mai anul acesta, a avut loc la Arad 'n Biserica Baptist] %Speran[a^ lucr]rile celui de-al 33-lea Congres al
Cultului Cre\tin Baptist din Rom`nia. Dup] cum s-a ar]tat 'n apelul de participare, Congresul a avut loc 'n perioada
dintre s]rb]toarea "nvierii Domnului Isus \i aceea a pogor`rii Sf`ntului Duh, perioad] 'n care ucenicii st]ruiau 'n
rug]ciune, a\tept`nd s] fie umplu[i cu putere de sus pentru evanghelizarea lumii. Sub lozinca %Propov]duirea
Evangheliei 'n Puterea Duhului^, congresul a lansat o chemare la unitate fr][easc], 'n dorin[a de sfin[ire \i misiune
dinamic] pentru slava Numelui plin de str]lucire al Domnului nostru Isus Hristos (citi[i detalii 'n pagina 5).
Timotei s] se lupte lupta cea bun]:
%Lupt]-te lupta cea bun] a credin[ei;
apuc] via[a ve\nic] la care ai fost
chemat!^ (I Tim. 6:12).
Ce fel de lupt] duci, de partea
Domnului sau 'mpotriva Lui?
de Valentin Popovici este supus] lui Hristos, tot a\a
nevestele s] fie supuse b]rba[ilor lor 'n 3. Biserica 'n biruin[]
Anul acesta 'n luna iulie se toate lucrurile.^ Deci Hristos, fiind
'mplinesc 33 de ani de la formarea Cuvintele Domnului sun] ca o
%cap al Bisericii^, este c]petenie peste
acestei Biserici 'n Chicago. Cu simfonie a triumfului: %|i por[ile
toate lucrurile Bisericii, iar Biserica la
smerenie 'n sufletele noastre ne locuin[ei mor[ilor nu o vor birui!^
r`ndul ei "i este supus] 'n toate
apropiem de acest prag \i spunem, Biserica Lui este deja biruitoare asupra
lucrurile, fiindc] pe de-a-ntregul
%Binecuv`ntat s] fie Dumnezeu pentru celui r]u prin propov]duirea
apar[ine Domnului Isus.
toate!^ El ne-a purtat cu m`n] tare, ne- Evagheliei. Vorbind de atacurile celui
Iat] gloria Bisericii: Ea este a lui
a dat harul S]u din plin, \i nu ne-a l]sat r]u \i de t`rcoalele lui, avem impresia
Hristos!
prad] celui r]u care r]cne\te ca un leu. c] Biserica este 'n retragere, mereu 'n
Cuvintele apostolului Pavel c]tre
Toat] slava se cuvine bunului nostru defensiv]. Dar s] judec]m pu[in:
biserica din Corint se potrivesc oric]rei
M`ntuitor, C]petenia o\tirii celor Por[ile sunt pentru atac sau pentru
biserici, deci \i nou]: %C]tre Biserica
r]scump]ra[i, Capul Bisericii Sale. ap]rare? Por[ile nu dau atacul, ele sunt
lui Dumnezeu care este 'n Corint,
La Matei 16:18, Domnul Isus S-a mijlocul defensiv 'n lupt]. Deci
c]tre cei ce au fost sfin[i[i în Hristos
adresat apostolului Petru \i a spus: %Tu Biserica este cea care d] atacul!
Isus, chema[i s] fie sfin[i...^ (I Cor.
e\ti Petru, \i pe aceast] piatr] voi zidi Evanghelia Domnului Isus este
1:2). Suntem biserica lui Dumnezeu.
Biserica Mea, \i por[ile locuin[ei puterea de biruin[] a Bisericii. "n
Ce adev]r plin de slav]!
mor[ilor nu o vor birui!^ Cuvintele m`inile credincio\ilor sunt cheile
acestea au devenit lozinca de via[], de "mp]r][iei, \i folosind cheile de salvare
2. Biserica 'n lupt]. a p]c]to\ilor, por[ile iadului se
lupt] \i de biruin[] a Bisericii din toate
Domnul aminte\te confruntarea pr]bu\esc. Evanghelia aduce evadarea
vremurile. Tr]im \i noi acest adev]r.
care exist] 'ntre Biserica Lui \i por[ile cea mai extraordinar], evadarea din
locuin[ei mor[ilor. Biserica are mesajul 'nchisoarea mor[ii ve\nice.
1. Biserica 'n \antier vie[ii; locuin[a mor[ilor are mesajul \i Dup] invazia trupelor americane 'n
%Voi zidi Biserica Mea!^ domeniul mor[ii. Lupta se d] 'ntre Fran[a, 'n al doilea r]zboi mondial,
C`nd Domnul Isus spune ^Biserica via[] \i moarte, 'ntre lumin] \i generalul Bundy se afla cu batalionul
Mea^ 'nseamn] c] Biserica "i apar[ine 'ntuneric, 'ntre Evanghelia s]u la Chateau Thierry \i a primit
numai Lui. Biserica este prin r]scump]r]rii noastre \i p]catul adus 'n ordinul din partea comandamentului
exclusivitate a Domnului, nu a lume de Satan. Apostolul Petru ne aliat s] se retrag]. Generalul american
oamenilor. Biserica s-a n]scut din atrage aten[ia: %Fi[i treji, \i veghea[i, a r]spuns plin de curaj: %Am venit nu
jertfa isp]\itoare a M`ntuitorului pentru c] potrivnicul vostru, diavolul, s] ne retragem, ci s] atac]m!^ Fraza
nostru \i exist] numai prin puterea de d] t`rcoale ca un leu care r]cne\te, \i aceasta a schimbat cursul istoriei. Au
via[] pe care ne-o d] leg]tura cu El. caut] pe cine s] 'nghit]^ (1 Petru 5:8). atacat \i au biruit.
Biserica s-a n]scut din jertfa de la Apostolul Pavel '\i aducea aminte S] nu st]m cu bra[ele 'ncruci\ate,
Calvar a Domnului Isus. Apostolul de lupta lui 'nainte ca s] fie m`ntuit. A ca spectatori, 'n r]zboiul acesta pe
Pavel spunea la Milet: %Biserica fost o lupt] rea, ur`t], care-l d] Biserica lui Hristos cu for[ele
Domnului pe care a c`\tigat-o cu 'nsu\i autodistrug]toare. La I Corinteni 15:9, 'ntunericului. Hristos n-a murit pentru
s`ngele S]u^ (Fapte 20:28). Unii se scrie: %C]ci eu sunt cel mai ne'nsemnat noi ca s] batem 'n retragere. El ne-a
'ntreab]: Cum zide\te Domnul Biserica dintre apostoli; nu sunt vrednic s] port dat deja puterea de biruin[]. Biserica s]
Lui? Desigur, nu 'n felul cum a creat numele de apostol, fiindc] am prigonit ridice sus steagul Evangheliei, s] sune
lumea, c`nd a zis \i Cuv`ntul S]u a Biserica lui Dumnezeu!^ Ce lupt] cu v`lv] din tr`mbi[], \i s] porneasc]
adus la fiin[] toate lucrurile. El "\i m`r\av] duc unii, lupt`ndu-se la atac. "n Hristos, cu El \i pentru El,
zide\te Biserica prin r]nile \i s`ngele 'mpotriva Bisericii, 'mpotriva lui avem deja biruin[a! (V.P.)
v]rsat la Cruce, r]scump]r`ndu-i pe Dumnezeu!
oameni din lan[urile p]catului \i Tot apostolul Pavel 'i scria lui
d`ndu-le via[a Sa.
Biserica este supus] lui Hristos, Revista %Sem]n]torul^ este r]sp`ndit]
subordonat] 'n 'ntregime voin[ei \i gratuit de Biserica Baptist] Rom`n] din
c]l]uzirii Domnului Isus. La Efeseni Chicago, de la adresa 4010 N. Lawler
5:23 g]sim o afirma[ie categoric]: Avenue, Chicago, Illinois 60641. Telefon:
%Hristos este capul Bisericii!^ Iar la (773) 545-8996.
Efeseni 1:22 e scris: %El I-a pus totul - Adresa pe Internet: rbc-chicago.org.
sub picioare, \i L-a dat c]petenie peste - Asculta[i programele noastre religioase la
toate lucrurile, Bisericii^. Tot la Radio, transmise 'n fiecare duminic]
Efeseni, la capitolul 5 \i versetul 24, diminea[a 'ntre 8:30 \i 9:00 la postul WEEF 1430AM. Cei interesa[i pot avea
Cuv`ntul scrie: %Dup] cum Biserica serviciile divine imprimate audio sau video; v] rug]m, scrie[i la adresa de mai sus.
2
de George Whitefield pilda aceasta Dumnezeu avea s]-i dea o mare 'nv][]tur]..
A observat c] pe roata de lucru a olarului vasul era
Ieremia 18:1-6 doar %lut 'n m`na olarului^. Dar 'nv`rtind roata, \i
Cuv`ntul vorbit lui Ieremia din partea ap]s`nd cu m`inile 'n lut ca s]-i dea forma dorit], olarul
Domnului \i care sun] astfel: observ] c] nu poate face ce vrea cu lutul, c] vasul nu e
— Scoal]-te \i pogoar]-te 'n casa olarului;
reu\it. Lutul era 'n m`inile olarului, dar nu putea fi
acolo te voi face s] auzi cuvintele Mele
C`nd m-am pogor`t 'n casa olarului, iat] c] el modelat dup] dorin[a olarului. |i ce s-a 'nt`mplat cu
lucra pe roat]. Vasul pe care-l f]cea n-a izbutit vasul acesta nereu\it de lut? Fiind deja obosit dup] ce era
(cum se 'nt`mpl] cu lutul 'n m`na olarului). aproape gata, olarul era normal s]-l arunce la o parte, \i
Atunci el a f]cut un alt vas, cum i-a pl]cut lui s]-l s] ia alt] m`n] de p]m`nt pe care s]-l fac] pe roat] un
fac]. vas dup] cum dorea. dar olarul nu face a\a ceva. Olarul
|i Cuv`ntul Domnului mi-a vorbit astfel: ia lututl, 'l face ghem pe roat] \i 'ncepe din nou s]-l
— Nu pot Eu s] fac cu voi ca olarul acesta, cas] prelucreze. |i cheam] olarul pe cei din cas] s]-i 'ntrebe
a lui Israel? - zice Domnul. Iat], cum
cum doresc ei s] fie vasul? Nu. %L-a f]cut
este lutul 'n m`na olarului, a\a sunte[i
voi 'n m`na Mea, cas] a lui Israel! un alt vas, cum i-a pl]cut lui s]-l fac]...^
Dup] aceast] pild], Ieremia, care era 'n
"n diferite vremuri, 'n diferite feluri, I-a exerci[iul func[iunii sale de observator, \i
pl]cut lui Dumnezeu s] vorbeasc] care striga 'nl]untrul Lui, %Doamne ce vrei
p]rin[ilor no\tri prin prooroci, iar la s]-mi spui cu asta?^ aude pe Domnul care
sf`r\itul acestor zile ne-a vorbit prin Fiul. 'i vorbe\te din nou: %Cas] a lui Israel, de
Lui Ilie I S-a descoperit printr-un glas ce nu pot s] fac \i eu cu voi, cum face
domol \i bl`nd. Lui Iacob printr-un vis, lui olarul cu lutul din m`inile lui?^
Moise I-a vorbit fa[] 'n fa[]. Uneori a "n sf`r\it, Ieremia a primit materialul de
trimis pe c`te un prooroc iubit de El 'ntr-o predic] din partea Domnului. O predic]
misiune special], c]ruia i-a 'ncredin[at un scurt] \i 'n[eleas] de to[i. Trebuia spus]
mesaj special pe care s]-l transmit] f]r] 'ntregului popor, 'ntregii case a lui Israel,
rezerve \i f]r] team] 'ntr-un loc anume, \i celor de la curte, \i preo[ilor, \i
unui anumit popor. Un astfel de caz avem poporului de r`nd. O predic] direct],
'n textul acesta. t]ioas], ca o sabie cu dou] t]i\uri. %De ce,^
Primul verset ne informeaz] c] a fost strig] Suveranul Atotputernic, %Mi se
un cuv`nt, un mesaj, care a venit imediat Evanghelistul George Whitefield respinge Mie privilegiul de care se bucur]
1714-1770 un simplu olar? S] nu pot Eu s] fac ce
din partea lui Dumnezeu pentru
proorocul Ieremia. C`nd s-a 'nt`mplat lucrul acesta? Ce vreau cu ceea ce este al Meu? Uita[i-v],
f]cea Ieremia atunci? - Nu ni se spune. Probabil c] omul a\a cum e lutul 'n m`na olarului, a\a sunte[i voi, poporul
lui Dumnezeu se ruga pentru cei care nu se mai rugau. Meu, 'n M`na Mea! V-am str`ns \i v-am ales, \i v-am
Poate a fost 'ntr-o diminea[], pe c`nd Ieremia era 'nc] 'n f]cut un popor. V-am binecuv`ntat cum nu e nici un alt
pat \i medita 'n lini\te. C]ci, ni se spune c] Dumnezeu i-a popor sub soare. Dar, O, Cas] a lui israel, prin c]derea \i
zis lui Ieremia, %Scoal]-te!^ |i ce s] fac] dup] ce se lep]darea de Mine v-a[i pr]bu\it pe voi 'n\iv]. |i a\a cum
scoal]? S] mearg] 'n %casa olarului^, \i desigur Ieremia olarul ar fi trebuit s] arunce lutul acela care nu era bun,
\tia unde este, ca acolo s] aud] ce vrea Domnul s]-i a\a trebuia \i Eu s] v] distrug ca adunare \i ca popor.
spun]. Dar ce-ar fi dac] M] voi ridica peste mun[ii vinov][iei
Chiar c`nd intra Ieremia 'n casa olarului, olarul avea tale \i voi veni la Tine? Ce-ar fi dac] M-a\ apropia de
pe roat] un vas la care lucra. Nu e nimic neobi\nuit 'n tine s]-[i vindec r]nile \i vinov][ia ta care este at`t de
faptul acesta, dar Ieremia era omul care era atent la ceea mare? Sau, s] vin la tine \i s]-[i dau 'nviorarea de-a
ce avea Dumnezeu s]-i spun], \i vis]torul de el, lungul anilor, s] te iau 'n m`inile Mele \i s] 'ncep din nou
vizionarul, a 'n[eles imediat (\i n-a fost prima oar]) c] 'n lucrarea, a\a cum olarul \i-a 'mplinit dorin[a cu lutul din
3
m`inile lui? O, cas] a lui Israel! Pot s] te resping, \i astfel de folos ar fi s] medit]m la nevoia pe care o are firea
s] te distrug, sau pot s]-[i dau din nou via[], dup] dorin[a omeneasc] de a fi 'nnoit] prin harul lui Dumnezeu.
Mea suprem] \i dup] pl]cerea Mea, \i cine ar putea s]- La harul acesta am vrut s] ajung de la 'nceput. N-am
Mi cear] socoteal] \i s]-Mi spun] de ce fac lucrul acesta? vorbit de c]derea omului dec`t ca s] am unde pune
Interpretarea aceasta a textului este adev]rat] \i se piciorul ca s] vorbesc despre Domnul Isus. Arhimede
potrive\te 'ntocmai la poporul Israel, dar \i la fiecare spunea: %Da[i-mi un punct fix 'n univers, \i pot s] mi\c
muritor 'n parte. C`nd Dumnezeu a creat pe om l-a creat p]m`ntul!^ F]r] a fi vinovat de arogan[a de care ar fi
'n mod des]v`r\it. La origine omul a fost drept, a fost, putut el s] fie 'nvinuit, pot spune c] dac] prima doctrin]
a\a cum scrie pana sf`nt] a lui Moise, %dup] chipul lui e adev]rat], atunci adev]rat] e \i a doua, necesitatea
Dumnezeu^. Cu siguran[], niciodat] n-a fost spus at`t de m`ntuirii. Lutul care n-a mai fost bun, firea uman] 'n
mult 'n a\a pu[ine cuvinte. Ce m]rea[] \i august] este stare de dec]dere, are nevoie de o schimbare. Mintea
descrierea crea[iei omului: %Dumnezeu a f]cut pe om noastr] are nevoie de o iluminare de sus. Ra[iunea,
dup] chipul S]u!^ Suntem de-a dreptul izbit de aceast] con\tiin[a, au nevoie de o 'nnoire. Sentimentele,
neasemuit] bun]tate, dar ca s] ne fac] s] 'n[elegem c] afec[iunile inimii trebuie captate de lucrurile de sus.
ad`ncul este \i mai ad`nc, Cuv`ntul continu]: %L-a f]cut Carnea \i s`ngele nu pot mo\teni "mp]r][ia lui
dup] chipul lui Dumnezeu!^ (Geneza Dumnezeu. Putrezirea trebuie 'mbr]cat]
1:27). Un consiliu 'ntreg al adorabilei 'n neputrezire. Ocara \i ru\inea trebuie
Sfinte Treimi a fost convocat la aceast] 'mbr]cate 'n slav]. Ceea ce este muritor
lucrare important]. Dumnezeu n-a spus: trebuie 'mbr]cat 'n nemurire. |i 'n felul
%S] fie om, \i s-a f]cut un om.^ Ci acesta, toate lucrurile \i st]rile de acum
Dumnezeu a zis: %S] facem om dup] trebuie s] piar], ca s] apar] altele noi. |i
chipul Nostru, dup] asem]narea putem spune prin harul lui Dumnezeu c]
Noastr]...^ Aceasta este descrierea cele vechi s-au dus, iat] c] toate lucurile
majestic] a st]rii 'nalte 'n care l-a creat s-au f]cut noi. Chiar \i trupul \i toate
Dumnezeu pe om. Dar curios, facult][ile spirituale trebuiesc 'nnoite.
descrierea tranzi[iei de la starea de slav] Aceast] schimbare moral] este ceea ce
'n care era la cea de mizerie 'n care a numim poc]in[], sau convertire, sau
c]zut, e foarte scurt]. De ce? Pentru un regenerare. Alege[i orice cuv`nt dori[i,
motiv foarte simplu: fiindc] omul a c]zut numai m] rog s] ave[i parte de ea. Sf`nta
foarte repede. |i prin c]dere, imaginea Scriptur] o nume\te sfin[enie, sfin[ire,
chipului frumos 'n care a fost creat s-a f]ptur] nou], iar M`ntuitorul nostru o
stricat at`t de tare 'nc`t nu mai poate fi nume\te %na\terea din nou^, sau %a fi
recunoscut dec`t a\a cum recunosc n]scut din nou, de sus^. Acestea nu sunt
arheologii monedele vechi, nu dup] doar simple expresii sugestive, sau limbaj
str]lucirea lor, ci dup] inscrip[iile care metaforic oriental, \i nu exprim] doar o
sunt s]pate pe ele, sau dup] a doua inscrip[ie divin] pe schimbare de statut legal care 'i este acordat celui care
care o face Dumnezeu prin harul S]u ca s] ne ridice este admis 'n biserica lui Hristos prin botez. Na\terea din
iar]\i la slav]. nou denot] o schimbare real] a inimii, a vie[ii, realmente
Cine spune c] omul nu e p]c]tos, c] numai anuimite o participare a vie[ii lui Dumnezeu 'n sufletul uman. Unii
tr]s]turi ale lui sunt stricate, c] numai cei din lumea 'ndr]znesc s] spun] c] e doar o form] de vorbire, dar
p]g`n] sunt 'n stare de dec]dere moral], se 'n\eal] dac] ace\tia nu experimenteaz] personal puterea \i
amarnic. Ace\tia nu cunosc nici inima omului care este eficacitatea na\terii din nou 'n ei 'n\i\i, toat] \tiin[a lor \i
desn]d]jduit de rea, \i nici puterea Domnului Isus toat] critica lor avansat], nu-i scute\te de la pierzarea
Hristos. C]ci, prin fire, nu exist] nici o diferen[] 'ntre ve\nic]. A\a a spus M`ntuitorul: %Trebuie s] v] na\te[i
Iudeu \i neamuri, 'ntre grec \i barbar, 'ntre cel liber \i din nou. Dac] un om nu se na\te din nou, nu poate vedea
rob. To[i am ajuns o ur`ciune 'naintea lui Dumnezeu, to[i "mp]r[ia lui Dumnezeu, nu poate intra 'n ea!^
suntem lipsi[i de slava Lui, to[i suntem ca un lut care nu e Iat], noi suntem lutul. Iar El, Dumnezeul nostru, este
bun s] mai fie vasul de cinste al lui Dumnezeu. Olarul. S] nu-i spun] lutul Olarului ce s] fac]! Noi avem
Unii se 'ntreab]: Cum a putut Dumnezeu s] lase pe 'ndatorirea s] ne punem la dispozi[ia Lui, ca s] fim
om s] cad] 'n p]cat? C`t a durat p`n] s] cad] 'n p]cat? binecuv`nta[i \i modela[i de El!
Cum a ajuns p]catul lui Adam s] fie propagat 'n fiecare Fie ca toate greut][ile \i 'ncerc]rile din via[] s]
individ al speciei umane? Toate acestea sunt 'ntreb]ri de imprime 'n noi, prin harul lui Dumnezeu, chipul
natur] critic] la care dac] a\ r]spunde ar fi doar ca s] binecuv`ntat al Domnului Isus, ca s] fim schimba[i din
satisfac o curiozitate p]c]toas], \i a\ duce 'n ispit] pe slav] 'n slav], p`n] vom ajunge s] fim cu El, Cel care
ascult]tor, a\a cum Satana a dus 'n ispit] pe protop]rin[ii merit] toat] cinstea, puterea, m]rirea \i st]p`nirea 'n to[i
no\tri, 'ndemn`ndu-i s] ia din fructul oprit. Dar mult mai vecii!
4
La 30 \i 31 mai anul acesta de persecu[ii locale 'n multe regiuni. 706 de p]stori, evangheli\ti \i
fr][ietatea baptist] din [ar] s-a str`ns De la ultimul congres 'n 1999, misionari. Bisericile sunt organizate 'n
la Arad la al 33-lea congres al Cultului num]rul membrilor a crescut cu 5.813, 13 comunit][i (Arad, Bac]u, Br]ila,
Cre\tin Baptist din Rom`nia. au fost plantate 116 de biserici noi \i Bucure\ti, Cluj, Constan[a, Craiova,
Participarea a fost numeroas], cu filiale, \i au intrat 'n slujire 266 de Oradea, Sibiu, Suceava, Timi\oara,
peste 900 de delega[i, reprezent`nd pe predicatori. "n Rom`nia sunt acum Cri\ul Alb, \i comunitatea celor surzi).
cei 130.000 de credincio\i din 1.722 de
biserici. Congresul s-a desf]\urat 'n
condi[ii optime 'n casa de rug]ciune a
Bisericii %Speran[a^ din Arad, unde
sunt acum 19 biserici baptiste. Tema
congresului a fost %Propov]duirea
Evangheliei 'n Puterea lui Dumnezeu^,
cu un accent misionar \i de unitate.
Din rapoartele prezentate la
congres re[inem c`teva:
"n 1918, datele statistice ar]tau c]
sunt 'n Rom`nia doar 18.751 de
credincio\i bapti\ti. Cre\terea mare
numeric] a avut loc 'ntre 1930-1940,
de la 44.000 la 93.000, \i 'n primii ani
de dup] al doilea r]zboi mondial,
c`nd exista o stare de toleran[]
religioas] 'n [ar], f]r] ca s] fim lipsi[i
5
Gruparea fra[ilor maghiari formeaz]
o Conven[ie separat] 'n cadrul
cultului baptist.
Num]rul de licen[ia[i de la
Facultatea de Teoloogie Baptist] din
cadrul Institutului Teologic de grad
Universitar din Bucure\ti, 'ntre anii
1994-2002, a fost de 1.364 de
absolven[i. Pe l`ng] Facultatea de
teologie, Institutul are \i alte sec[ii,
cum ar fi: Asisten[] social], limbi, \i
altele, pe care le desf]\oar] sub tutela
Universit][ii de Bucure\ti.
Universitatea %Emanuel^ din
Oradea are o Facultate de Teologie \i
una de management, 'mpreun] cu alte
sec[ii de litere, muzic] bisericeasc],
asisten[] social], \tiin[e, 'n colaborare
cu Universitatea de Oradea. La
Oradea studiaz] acum 483 de
studen[i.
Asocia[ia Baptist] Rom`n] din Consiliul Uniunii: un suflet \i un g`nd^, pentru ca 'n
Statele Unite ale Americii \i Canada a Ioan Zaharia, Onisim Mladin, Ionel mijlocul vostru s] str]luceasc] slava lui
fost reprezentat] prin fra[ii Iosif S]rac Chivoiu, Iosif |tef]nu[i, Daniel Mari\, Dumnezeu.
\i Titus Mihe[. Otniel Bunaciu, Cornel Vere\, Iosif %Da, voi sunte[i slava \i bucuria
Revista Uniunii se nume\te Morcan, Vasile Tama\, Marian Ghi[], noastr]!^ Privim cu admira[ie \i vedem
%Cre\tinul Azi^, care dup] ce a Ioan Maior, Florin Negru[iu, Teodor cum lucrarea Domnului prop]\e\te 'n
preluat \tafeta vechii reviste Vere\, Dorin Hnatiuc, Petru Vidu, m`inile Lui. — Cu o conducere de elit]
tradi[ionale, %"ndrum]torul Cre\tin^, Beniamin Popl]cean, Marcel Cordo\, 'n fruntea Uniunii, cu b]rba[i de
\i-a 'ntrerupt apari[ia o vreme, iar 'n Timotei Rusu, Viorel Candreanu, credin[], lucr]tori harnici 'n holda
anul 2000 a re'nceput 'ntr-un format Dorel Popa, Ionel Tu[ac, Mihai "mp]r][iei, cu surori de curaj ca o mare
de tabloid, \i f]r] s] apar] lunar. Mihu[, Viorel {u[, Ilie Tinco, Ghi[] o\tire 'n m]rturia Evangheliei, cu
Cartea nou] de c`nt]ri comune a Sch'nteie, Victor Ivan, Istvan Borza\i, pedagogi destoinici \i cunosc]tori 'n
fost r]sp`ndit] 'n Rom`nia 'ntr-un Iuliu Kovacs, Vasile Talpo\, Paul luminile 'n[elepciunii de sus, \i cu un
tiraj de 30.000 de exemplare. Aceasta Negru[, Vasile Al. Talo\. tineret entuziast \i setos dup] 'nv][]tur]
a fost prima edi[ie, cu majoritatea Cenzori: \i misiune, cu \coli de eminen[] \i
c`nt]rilor av`nd cuvintele schimbate Teodor Popovici, Silviu Jurjeu, studen[i de viziune, cu un popor al lui
fa[] de cum le cunoa\tem noi. Teodor Balt], \i Ioan Munteanu. Dumnezeu plin de cuno\tin[a
adev]rului \i 'n a\teptarea venirii
Au fost ale\i membrii Consiliului
Biserica noastr] a trimis o Domnului; cu o Evanghelie plin] de
Uniunii Bisericilor Cre\tine Baptiste
din România, a fost ales noul Comitet scrisoare de salut Congresului Bapist putere, cu un Domn al slavei plin de
de la Arad. Iat] c`teva cr`mpeie din str]lucire, cu un har cople\itor de mare,
Executiv \i Comisia de cenzori. Noua
scrisoare: \i cu un Dumnezeu neasemuit 'n
conducereeste urm]toarea:
... Cel care este Domnul Seceri\ului, dragoste \i 'ndurare... nu putem dec`t
s] binecuvinteze cu av`nt \i izb`nd] s] strig]m la acest Congres c`ntarea
Comitetul executiv:
Dr. Paul Negru[, pre\edinte; str]daniile Bisericii Sale 'n c`\tigarea de Apocalipsului: %Aliluia! Domnul,
suflete pentru "mp]r][ia Sa; Cel care Dumnezeul nostru Cel Atotputernic, a
Onisim Mladin, secretar general
Ionel Tu[ac, secretar general adjunct; este "mp]ratul nostru cel mare \i [ine 'n 'nceput s] împ]r][easc]! A Celui ce
m`na Sa puternic] destinele \ade pe scaunul de domnie \i a Mielului
Viorel Iuga, vicepre\edinte pentru
educa[ia biblic]; popoarelor, s] binecuvinteze Rom`nia s] fie lauda, cinstea, slava \i st]p`nirea
Viorel Candreanu, vicepre\edinte cu vremuri de poc]in[] \i 'nviorare, cu 'n vecii vecilor!^
pace \i prosperitate. Iar pentru lucr]rile "ng]dui[i-ne parafrazarea versurilor
pentru misiune; str]bune:
Gheorghe Dobrin, vicepre\edinte congresului de la Arad 'n]l[]m
rug]ciuni de mijlocire ca Duhul lui Viitor de aur credin[a noastr] are,
pentru slujirea pastoral]; |i-i z]resc prin secoli ai ei 'n]l[are!
Ghergely Istvan, vicepre\edinte Dumnezeu s] v] umbreasc] \i s] v]
inspire s] ave[i %o sim[ire, o dragoste, Spre slava \i lauda lui Dumnezeu!
pentru Conven[ia Maghiar].
6
Isus 'n celul] Pe cruce
de Radu Gyr de Vasile Voiculescu
la 'nchisoarea din Aiud
Isus murea pe cruce. Sub ar\i[a grozav]
Azi noapte Isus mi-a intrat 'n celul]. P]lea curata-I frunte ce-o s`ngerase spinii,
O, ce trist si ce 'nalt p]rea Crist! Pe st`ncile Golgotei tot cerul Palestinii
Luna venea dup] El, 'n celul], P]rea c] vars] lav].
|i-L f]cea mai 'nalt \i mai trist.
|i chiar 'n clipa mor[ii hulir] c]rturarii,
M`inile Lui p]reau crini pe morminte, Cu fierea o[elit] 'l ad]pau str]jerii...
Ochii ad`nci ca ni\te p]duri. R`dea cu hohot gloata cu spasmele durerii
Luna-L b]tea cu argint pe ve\minte |i-L oc]rau t`lharii.
Argint`ndu-I pe m`ini vechi sp]rturi.
Zdrobit], la picioare-I z]cea plângând Maria
Uimit am s]rit de sub p]tura sur]: |i-ad`nc zbucnea blestemul din inima-i de mam];
— De unde vii, Doamne, din ce veac? Al]turi Magdalena, 'n lunga ei maram],
Isus a dus lin un deget la gur] {ipa v]z`nd urgia.
|i mi-a f]cut semn ca s] tac.
Departe ucenicii priveau f]r] putere...
S-a a\ezat l`ng] mine pe rogojin]: N-aveau dec`t s] fug] 'n lumea cea pribeag];
— Pune-Mi pe r]ni m`na ta! Cu el se n]ruise n]dejdea lor 'ntreag]
Pe glezne-avea urme de cuie \i rugin] |i f]r] m`ng]iere.
Parc] purtase lan[uri c`ndva.
T`rziu, porni mul[imea 'n p`lcuri spre cetate,
Oft`nd \i-a 'ntins truditele oase Pe drumurile-nguste cu lespezi pardosite,
Pe rogojina mea cu lib]rci. Trecur] fariseii cu fe[ele smerite,
Luna lumina dar z]brelele groase, |i b]rbile-argintate.
Lungeau pe z]pada Lui, v]rgi.
M]slini f]r] de frunze dormeau mocnind pe coaste
P]rea celula munte, p]rea c]p][`n], "n vale, ca-ntr-o p`cl], dormea Ierusalimul,
|i mi\unau p]duchi \i guzgani. Pe cruce somnul mor[ii dormea de-acum Sublimul
Am sim[it cum 'mi cade capul pe m`n] Isus, vegheat de oaste.
|i-am adormit o mie de ani...
Psalm
C`nd m-am de\teptat din afunda genun],
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram 'n celul] \i era lun],
Numai Isus nu era nic]iri... de Ioan Alexandru
Am 'ntins bra[ele..., nimeni, t]cere. Oriunde plec Tu e\ti mereu cu mine.
Am 'ntrebat zidul: niciun r]spuns! Unde-a\ fugi s] nu pot fi ajuns?
Doar razele reci, ascu[ite-n unghere, Sunt singur, e noapte, vin s] m] ruine
Cu suli[a lor m-au str]puns... Nelegiuri cu c`te Te-am str]puns.
— Unde e\ti, Doamne? Am urlat la z]brele. De fa[a Ta nimic nu m] ascunde:
Din lun] venea fum de c][ui... Oriunde cer azil sunt prigonit,
M-am pip]it... \i pe m`inile mele, Oceanul nu are 'ndestule unde
Am g]sit urmele cuielor Lui. S]-mi dea odihna nem]rturisit.
Nici lacrimile nu m] mai 'ncearc]
De teama Ta \i ele-au amu[it,
|i iat] potirul la gur] te-aduce, Porunc]-ai pus 'n toate s] m]-ntoarc]
Isuse Hristoase, Tu jertf] pe cruce; S] m] predea unde te-am p`ng]rit.
Adap]-m], Sev] de sf`nt Dumnezeu.
Ca bobul 'n spice \i mustu-n ciorchine. |tiu c] o faci din mila Ta cea mare,
E\ti totul 'n toate \i toate prin Tine, Ce nu "[i d] odihn] s] m] ui[i,
Tu, vinul de-a pururi al neamului meu. S]-mi treac] zilele f]r] lucrare,
Nichifor Crainic (din C`ntecul Potirului) Cu fa[a Ta de-acuma m] confrun[i.
7
8
Mare este seceri\ul...
Botez:
"n duminica de
4 mai, Dumnezeu ne-a dat harul s] avem 'n casa
Domnului un botez noutestamental cu 14
suflete: 1. C`rdei Daniel; 2. Covaliu Ancu[a; 3.
Covaliu Pavel; 4. Ga\par Adrian; 5. Ha[egan
Lucian; 6. Ha[egan Laura; 7. Hiri[ Beniamin; 8.
Hosu Ciprian; 9. Maran Monica; 10. Popa Rachel;
11. Popovici Marc; 12. Str]in Silviu; 13. Ursan
Laura; 14. V`lcan Adrian.
Programul a fost 'mpodobit cu c`nt]ri
frumoase ale tineretului, ale corului \i fanfarei.
Ne-am bucurat s] avem un mare num]r de
vizitatori; Cuv`ntul Domnului a fost vestit \i
Numele Lui 'n]l[at. Fie ca harul Domnului
nostru Isus Hristos s] se reverse din bel\ug
peste cei care L-au m]rturisit ca Domn \i
M`ntuitor. Duhul Sf`nt s]-i c]l]uzeasc] pe
Calea cea dreapt].
Imagini de la Conven[ia Baptist] de Sud, Phoenix, Arizona, 15-18 iunie 2003. Pagina 8: Patru conduc]tori ai Conven[iei: Jack Graham,
Jim Wells, John Yeates, Rob Zinn \i Bill Wagner; Jack Graham, pre\edintele Conven[iei, prezint] lui Zig Ziglar un premiu de recunoa\tere a
lucr]rii printre tineri; Jim Draper, Bordul |colii Duminicale; Misionarul farmacist Don Caswell \i familia, istorisesc 'n fa[a congresului ororile
suferite 'n Yemen, \i atacul terorist din 30 decembrie 2002 (familia Caswell pl]nuie\te s] se 'ntoarc] 'n Yemen); Jerry Rankin, pre\edintele
Bordului Interna[ional de Misiune; Denton Lotz, secretarul general al Alian[ei Baptiste Mondiale; O.S. Hawkins, pre\edintele Casei de Pensii a
Conven[iei, [ine predica anual] la congres. Pagina 9: Pagina 9: Morris H. Chapman, pre\edintele comitetului executiv al Conven[iei; Paige
Patterson, Seminarul Southeastern ; Zig Ziglar, din Dallas; Rick Evans, prime\te decora[ii onorifice 'n amintirea misionarei martir Martha
Meyers, care a slujit 20 de ani ca medic 'n Yemen, ucis] 'n decembrie 2002; Ed Young, prezint] tema congresului la deschiderea conven[iei.
9
apreciat pentru faptul c], aflat la conducerea Asocia[iei
O veste bun] ap]rut] 'n presa %Isus, Speranta Rom`niei^, contribuie la 'ngrijirea
rom`n] \i un nume bun adus copiilor orfani. Cu ajutorul oamenilor de bine din
America, printre care mult apreciata Lia Roberts, care
credincio\ilor bapti\ti: este \i consulul onorific al Rom`niei 'n ora\ul Las
Vegas, Petru Dugulescu reu\e\te s] ob[in] dona[ii
pentru a avea grij] de 40 de copii orfani de la Casa
O veste de care ne bucur]m este c] fratelui
%Fra[ii lui Onisim^. Pe l`ng] aceasta, cu sprijinul
Petre Dugulescu i s-a decernat Premiul Libert][ii din
Consiliului Jude[ean Timi\, care a oferit terenul necesar
partea unei organiza[ii americane de prestigiu, iar
pentru construirea unui sat de copii la Buzia\, \i cu bani
presa rom`n] a amintit lucrul acesta ca un semn al
din dona[ii, se pune 'n mi\care acest nou proiect... "n
prestigiului pe care l-a c`\tigat Rom`nia prin
plus, Dugulescu colaboreaz] \i cu membri ai
lucrarea unui credincios baptist. Red]m \tirea
cunoscutului club Rotary, implica[i 'n astfel de ac[iuni
'ntocmai cum a ap]rut scris] 'n presa rom`n]:
umanitare.
(Articol semnat 'n presa timi\orean] de
Fostul deputat timi\ean Petru Dugulescu a fost Maria Petrescu)
distins cu %Freedom Award^, 'n Statele Unite. Premiul
reprezinta recunoa\terea luptei pentru libertate \i
pentru cauza Rom`niei. Premiile pe care le ob[in
rom`nii no\tri 'n str]in]tate nu pot dec`t s] ne bucure, Ve\ti de la fratele Mihai S`rbu
pentru faptul c] Rom`nia este cunoscut] \i prin altceva
dec`t auro


Use: 0.1302